Comunicate de presa > Drept la replică către publicaţia Profit.ro

 

Către: Profit.ro

În atenţia: Domnului Thomas Dincă, redactor

 

În virtutea dreptului la replică şi a corectei informări a opinei publice, cu referire la articolul Posta a ipotecat terenuri şi oficii, inclusiv sediul central, către bănci, existând un risc ridicat ca statul să piardă imobilele”, apărut în publicaţia online Profit.ro, în data de 29.09.2017, sub semnătura domnului Thomas Dincă, facem următoarele precizări:


Poşta Română respinge cu vehemenţă aspectele cuprinse în cadrul Deciziei nr.5/19.07.2017 a Curţii de Conturi a României, ca urmare a Raportului de control nr.101/153/16.01.2017, întocmit de auditori din cadrul acesteia care au efectuat un control în anul 2016, având ca temă “Controlul situaţiei evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi efectuării cheltuielilor” la Compania Naţională Poşta Română S.A.

Precizăm că împotriva măsurilor şi termenelor prevăzute în cadrul Deciziei nr. 5/19.07.2017, societatea noastră a uzat de prima cale de atac cu caracter administrativ şi, ca urmare a respingerii contestaţiei CNPR de către Curtea de Conturi, compania urmează să formuleze calea legală de atac prevăzută de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În ceea ce priveşte aspectele menţionate de autorul articolului, încă din titlul acestuia, “Poşta Română a ipotecat nelegal terenuri ale statului şi oficiii, inclusiv sediul central al companiei, ca garanţie imobiliară în contracte de credit semnate cu diferite bănci, existând un risc ridicat ca statul să piardă aceste imobile, avertizează auditorii Curţii de Conturi într-un document obţinut de Profit.ro. Contractele au fost semnate în perioada 2013-2015”, vă informăm:

Compania Naţională Poşta Română a constituit garanţii reale imobiliare, în vederea accesării unor credite de pe piaţa bancară românească, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Din punct de vedere juridic, singurele imobile care pot face obiectul unor garanţii reale imobiliare sunt imobilele apartinând companiei. Toate imobilele care fac obiectul garanţiilor imobiliare sunt înscrise în Cartea Funciară ca imobile aparţinând Poştei Române, în baza titlurilor de proprietate deţinute de companie. Între aceste titluri de proprietate figurează şi hotărâri judecatoreşti care au atestat regimul juridic al acestor imobile, respectiv acela de proprietate privată a CNPR. Contrar opiniei unor controale anterioare ale Curţii de Conturi în care a fost recunoscut regimul juridic al imobilelor în cauză, ca aparţinând CNPR (şi, implicit, respectivele imobile pot fi utilizate ca instrumente de garantare), reprezentanţii Curţii de Conturi, în urma controlului din anul 2016 au o opinie diferită sub aspectul regimului juridic al imobilelor ipotecate.

Compania va uza de căile legale de atac în vederea clarificării acestui aspect. Pentru o corectă informare, precizăm că reprezentanţii Curţii de Conturi au dispus inclusiv măsuri de invalidare a hotărârilor judecătoreşti cu caracter definitiv şi irevocabil obţinute de CNPR, în contradictoriu cu statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor, care vizau o parte din imobilele în discuţie.

Un aspect deosebit de relevant în ceea ce priveşte pretinsa nelegalitate a constituirii acestor ipoteci îl reprezintă faptul că garanţiile principale pe care CNPR le-a constituit pe aceste imobile au fost în favoarea ANAF - ca garanţie a eşalonării la plată a unor obligaţii fiscale. Legalitatea constituirii garanţiilor în cauză a fost verificată, în acest caz, de reprezentanţii tuturor autorităţilor publice (ANAF, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi notarii publici care au autentificat contractele de ipotecă). În acest context, opinia reprezentanţilor Curţii de Conturi este singulară şi va fi supusă analizei instanţelor de judecată, potrivit legislaţiei în materia contenciosului administrativ.

“…Un document al Curţii de Conturi relevă că, într-un mod considerat nelegal de către auditori, Poşta a inclus în propriul capital social construcţii şi terenuri proprietate publică a statului şi a semnat, în perioada 2013- 2015, garanţii imobiliare către bănci pentru 83 oficii poştale din Capitală şi alte oraşe, 5 terenuri şi construcţii, inclusiv sediul administrativ al companiei din centrul Bucureştiului”, se arată, în continuare, în articol, preluând o informaţie total eronată din punctul nostru de vedere.

Capitalul social al CNPR a fost stabilit prin HG nr.371/1998 care a statuat faptul că, la data constituirii, nu avea în administrare imobile proprietate publică a statului. Aşa cum am precizat anterior, imobilele deţinute de CNPR sunt proprietatea acesteia, iar compania a efectuat formalităţile de publicitate imobiliară prevazute de lege. În absenţa acestui regim juridic clar şi lipsit de echivoc, nicio societate bancară şi nici ANAF, nu ar fi acceptat constituirea de garanţii reale imobiliare pentru garantarea restituirii împrumuturilor acordate.

O companie de dimensiunile Poştei Române are acces pe piaţa de capital pentru finanţarea activităţii curente. Creditele bancare se acordă cu garanţii sau imobiliare, în conformitate cu practicile de pe piaţa bancară.

CNPR şi-a achitat, întotdeauna, ratele la creditele bancare şi nu există niciun risc ca o societate bancară să valorifice garanţiile constituite la acordarea creditului. Contractele de ipotecă imobiliară au caracter accesoriu şi subsidiar contractului de credit propriu-zis, remediul de valorificare al garanţiilor imobiliare fiind ultima opţiune a unei societăţi bancare.

Pentru o corectă informare a opiniei publice, asupra imobilului din Bulevardul Dacia nr. 140 care reprezintă sediul social al CNPR, există o ipotecă în favoarea ANAF, pentru eşalonarea datoriilor fiscale. O a doua ipotecă pe acest imobil este constituită în beneficiul unei societăţi bancare cu capital de stat. În consecinţă, ambele garanţii sunt constituite în favoarea statului roman, astfel ca riscul evocat de autorul articolului, nu există.

Referitor la afirmaţia potrivit căreia ”… Poşta nu a virat la buget banii obţinuţi din închirierea bunurilor proprietate publică…”, subliniem, încă o dată faptul că CNPR nu are în administrare bunuri proprietate publică pe care să le valorifice prin închiriere. Singurele imobile pe care CNPR le-a închiriat sunt imobile aparţinând companiei şi pe care le valorifică prin închiriere, în conditiile art.12 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Pentru aceste imobile închiriate CNPR nu datorează statului român decât impozitul pe profit.

Contestăm, de asemenea, vehicularea unei acuzaţii de genul “…Posta Romana a plătit bonusuri contrar prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă….”, deoarece CNPR, în calitate de societate comercială cu capital majoritar de stat, intră sub incidenţa prevederilor OUG nr. 109/2011, privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Administratorii selectaţi în baza OUG nr.109/2011 au încheiat cu societatea, contracte de mandat în care au fost stabilite componente variabile ale remuneraţiilor cuvenite (bonusuri în materialul Curţii de Conturi). Bonusurile plătite către administratori au avut la bază îndeplinirea obiectivelor/indicatorilor de performanţă stabiliţi contractual, astfel cum anterior au fost aprobaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor, şi au fost inclusi în Planul de administrare şi Planul de management cerute de legislaţia specifică. Contrar opiniei reprezentanţilor Curţii de Conturi, toţi indicatorii de performanţă au fost cuantificaţi şi evaluaţi, iar analiza lor privind realizarea efectivă este clară şi obiectivă.

Tot din seria afirmaţii fără acoperire este şi aceasta “….a avizat deplasarea la un eveniment în Vietnam a mai multor persoane decât cele invitate…..”, deoarece, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 lit.a) şi b) din HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificarile şi completările ulterioare, C.N.P.R., în calitate de instituţie care a trimis în strainătate personal, avea obligaţia să procedeze la stabilirea numărului de persoane şi a duratei de deplasare în raport strict cu necesităţile concrete de realizare a misiunii şi să procedeze la selecţionarea şi pregătirea personalului tinând seama de specificul activităţii pentru care are loc deplasarea, precum şi organizarea temeinică a acesteia.

În conformitate cu dispozitiile art.3 alin.2 din HG nr.518/1995 deplasarea unor delegaţi în străinătate, pe baza de invitaţie primită din partea unor organizaţii sau a altor parteneri externi, cu suportarea întegrală sau partială de către aceştia a cheltuielilor, este legală şi poate avea loc numai cu aprobarea prealabilă a unităţii trimiţătoare.

Faţă de situaţia analizată de reprezentanţii Curţii de Conturi, invitaţia nu a avut caracter nominal, ci a fost transmisă Poştei Române, iar selecţia delegaţilor s-a făcut prin nominalizarea de către conducere a unor salariaţi care au reprezentat corespunzător interesele companiei.

O altă pretinsă abatere reliefată în articol, conform căreia “…..Posta Romana a plătit studii de fezabilitate ce nu şi-au atins obiectivul……” nu ţine seama de următoarele aspecte:

  • multe expertize anterioare au fost reactualizate datorită schimbării legislaţiei/normativelor în baza cărora au fost efectuate ;

  • având în vedere situaţia financiară a CNPR din 2012, în prezent, când volumul de plăţi a depăşit cu mult volumul încasărilor, fapt ce a condus la o îndatorare foarte mare a companiei, s-a încetinit procesul de modernizare a acesteia;

  • sumele estimate pentru execuţia lucrărilor de reabilitare şi restaurare fiind foarte mari comparativ cu valoarea de inventar a imobilelor, au fost relocate prioritar pentru realizarea mai multor obiective cu suprafeţe mici şi implicit valori reduse, în locul celor cu suprafeţe mari;

  • reorganizarea Poştei Române şi a structurii reţelei poştale a condus la renunţarea sau stagnarea unor proiecte aflate în derulare, pentru care s-au efectuat documentaţii tehnice.

În concluzie, considerăm ca total nefundamentate şi eronate constatările Curţii de Conturi, şi implicit informaţiile prezentate în articolul dumneavoastră. Constatăm, din păcate, din ce în ce mai des, în ultima perioadă, că reprezentanţii organelor de control analizează, nejustificat, decizii de management şi din punct de vedere al oportunităţii, substituindu-se, în mod abuziv, în factori decizionali.

Reamintim pe aceasta cale tuturor faptul ca Poşta Română este o companie naţională înfiinţată conform Legii 31/1990, şi nu o instituţie publică. Ea funcţionează pe gestiune economică, ceea ce înseamnă că îşi formează singură veniturile din contracte comerciale şi, prin urmare, se autofinanţează. Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie.

 

Departament Comunicare

Poşta Română

Essential SSL